„ARTHUR ŞI CAVALERII MESEI ROTUNDE”

 

 

PREMIERĂ ABSOLUTĂ LA TEATRUL NAŢIONAL RADIOFONIC

 

 

Spectacolul radiofonic „Arthur şi cavalerii Mesei Rotunde”, partea I – scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc după legendele arthuriene.  Regia artistică: Attila Vizauer va fi transmis în premieră absolută la Radio România Cultural, miercuri, 7 aprilie, ora 10.00, în cadrul emisiunii Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii.

 

 

 

În distribuţie: Mircea Albulescu, Cristian Boeriu, Pavel Bartoş, Valentin Teodosiu, Delia Nartea, Anne-Marie Ziegler, Luminiţa Erga, Constantin Dinulescu, Mircea Constantinescu, Gheorge Pufulete. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Mădălin Cristescu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru.

 

 

Regi, prinţese, cavaleri, vrăjitori, lupte, mistere dezlegate parţial, un timp nedeterminat, un anume fel de demnitate şi un gen de eroism, care nu ne mai sunt familiare...În cheie sobră sau comică ori de-a dreptul parodică, miticul rege Arthur, el, cel care i-a unit cîndva pe britani, a fost şi va mai fi personajul principal al multor cărţi, filme, desene animate. Punctele de pornire, vechile Romane arthuriene, sunt destul de numeroase şi, de-a lungul secolelor, fiecare autor a modificat în stil propriu mitul iniţial. Adesea, diferitele versiuni sunt contradictorii. Adevărata, unica legendă arthuriană nici nu există. O referinţă majoră ar putea fi considerată Istoria Britanilor din secolul al VIII-lea, scrisă în latină de un anume Nennius, poate călugăr, originar din Welsh. Se regăsesc în acea istorie şi cele 12 bătălii ale lui Arthur.  Geoffrey of Monmouth, arhidiacon, apoi episcop, a popularizat în stil propriu figura  lui Arthur în a sa Istorie a regilor Britaniei. Se întîmpla prin anul 1136. 20-30 de ani mai tîrziu, francezul Chrétien de Troyes, a scris ceea ce s-ar putea numi o culegere integrală a poveştilor despre Arthur şi cavalerii săi. Chretien a transpus numele personajelor din welshă în franceza medievală şi a distorsionat legendele arthuriene astfel încît figura istorică Arthur s-a pierdut într-un amalgam de mituri celtice şi ficţiune literară. Chrétien este acela care a inclus în ciclul arthurian şi romanul despre Lancelot şi Sfîntul Graal. Pe la începutul secolului al XIII-lea, romanele arthuriene au reapărut, cu autor necunoscut şi cu înflorituri care au îndepărtat şi mai mult mitul de adevărul  istoric.

 

Sir Thomas Mallory, în secolul al XV-lea, repovesteşte şi transfigurează în chip propriu cele scrise de înaintaşi într-o lucrare epică unitară: „Moartea lui Arthur”. Sir Thomas Mallory creează o imagine romantică şi exemplară a cavaleriei medievale prin Curtea regală a lui Arthur şi întîmplările binecunoscuţilor eroi.

 

Scris în limba engleză şi tipărit de William Caxton, romanul lui Mallory a devenit imediat foarte popular şi a rămas pînă în zilele noastre o lucrare clasică a literaturii în care reflexele adevărului istoric nici nu se mai regăsesc.

 

Acum, miticul rege Arthur şi cavalerii săi devin pentru prima oară protagoniştii unui spectacol de teatru radiofonic, excelent şi post-modernist montat de regizorul Attila Vizauer, secondat cu acurateţe şi har de echipa sa.