Japonia și România: două culturi muzicale reprezentate de cei mai importanți artiști la Sala Palatului din București (20.10) și la Sala Thalia din Sibiu (23.10)

Eitetsu Hayashi, cel mai bun solist de tobe japoneze vine în România pentru a prezenta un concert de muzică clasică contemporană și un solo de Taiko. Artistul va fi acompaniat de Orchestra Filarmonicii “George Enescu” sub bagheta maestrului Horia Andreescu.

Concertele trasează o paralela între muzica tradițională românească și cea japoneză prin compoziții moderne japoneze scrise pentru instrumente tradiționale și lucrări de prestigiu ce prelucrează motive folclorice întâlnite pe teritoriul românesc.

Programul spectacolelor include "Concertul pentru tobe japoneze şi Orchestră Hi-Ten-Yu", lucrare semnată de compozitorul Isao Matsushita în 1994 și Solo de Taiko, dar şi compoziţii ale unor muzicieni precum George Enescu - Rapsodia Română nr. 1 în La Major, Doru Popovici - Codex Caioni (fragmente), Ciprian Porumbescu - Balada, Béla Bartók - Şase Dansuri Româneşti, Tiberiu Olah - suita Mihai Viteazul (fragmente), Grigoraș Dinicu - Hora Staccato, lucrări programate pentru prima parte a reprezentației.

Serile “Marilor Întâlniri” încep cu cea mai cunoscută piesă orchestrală a lui George Enescu, Rapsodia Română nr. 1 în La Major, compusă pe când acesta avea 20 de ani. Inspirată din folclorul românesc, rapsodia împrumută teme din cântece populare româneşti cunoscute: “Am un leu şi vreau să-l beu”, “Hora lui Dobrică”, “Mugur, mugurel”, “Ciobănaşul”, “Hora morii”, “Sârba”, “Jumătatea de joc” şi “Ciocârlia”. Caracterul efervescent şi colorat al cântecelor populare se îmbină cu orchestraţia spectaculoasă enesciană şi dă naştere unui sunet expansiv de o bogată melodicitate. George Enescu, unul dintre cei mai importanti compozitori romani, a compus trei simfonii, o operă, numeroase lucrări pentru pian, violoncel şi vioară, iar de-a lungul timpului i-a avut ca elevi pe violoniștii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux și Yehudi Menuhin.

În continuare, publicul prezent va asculta fragmente dintr-o selecţie realizată de Doru Popovici din Codex Caioni, o culegere de cântece din Transilvania, descoperită în anul 1988 în zidul unei mănăstiri.  Culegerea a fost realizată de călugărul franciscan Ion Căianu în secolul al XVII-lea şi cuprinde piese sacre, profane, savante şi populare din toată Europa, cele 346 de lucrări oferind o imagine de ansamblu asupra muzicii prezente în Transilvania secolului şaptesprezece.

De-a lungul timpului Codex Caioni a fost sursă de inspiraţie pentru mulţi compozitori ai secolului XX.   Doru Popovici a realizat o selecţie din codice, pe principiul contrastului, al alternanţei de mişcări dansante cu cele lente, cantabile. Doru Popovici este un compozitor a cărui creaţie cuprinde o arie largă de opere, de la simfonii la muzică de teatru, de operă, instrumentală, vocală şi corală. Traseul creativ al lui Doru Popovici  trece prin perioade post impresioniste, dodecafonice şi post bizantine, iar din această ultimă perioadă face parte şi lucrarea Codex Caioni (1967).

Urmează celebra Baladă a lui Ciprian Porumbescu, unul dintre cei mai apreciaţi compozitori ai secolului XIX, a cărui creaţie include opere cu un profund caracter naţional.  Cea mai cunoscută lucrare a compozitorului, Balada pentru vioară şi pian (1880), este o compoziţie de factură romantică ce stilizează elemente ale doinei populare româneşti şi romanţei, nuanţele nostalgice şi accentele de lumini şi umbre, oferindu-i un profund lirism. Balada, interpretată de cele mai multe ori în versiunea sa simfonică, este prezentă în repertoriul multor artişti internaţionali. De altfel, ea a fost făcută cunoscută Japoniei prin intermediul lui Atsuko Temma, una dintre personalităţile violonisticii din Japonia şi din lume, iar lucrarea se află în continuare în repertoriul interpretei.

Programul include şi Dansuri populare româneşti, lucrare a renumitului compozitor Béla Bartók , considerat unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului XX. Stilul său este o sinteză de muzică folclorică, clasicism şi modernism, fiind profund influenţat de muzica populară din Ungaria şi România. Béla Bartók a fost în mod special atras de muzica populară românească şi de cea instrumentală în particular datorită diversităţii timbrului. Dansurile populare româneşti au la bază melodii transilvănene culese de Bartók de la ţigani şi ţărani în timpului călătoriilor etnomuzicologice efectuate între 1910-1914.  Cele şase dansuri au fost iniţial o suită scrisă pentru pian,  dar mai târziu Bartok le-a orchestrat pentru ansamblu.

Spectacolul prezintă şi fragmente din Suita Mihai Viteazul, lucrare compusă de Tiberiu Olah pentru filmul cu acelaşi nume. Pentru Mihai Viteazul, filmul lui Sergiu Nicolaescu din 1970, Tiberiu Olah a compus una dintre cele mai spectaculoase coloane sonore ale cinematografiei româneşti. De-a lungul timpului extrase din această suită au fost introduse în repertoriul ansamblurilor simfonice, cum ar fi "Dans la Curtea Regală", "Răsună trompeţii" şi "Intrarea lui Mihai Viteazul în Albă Iulia".

Tiberiu Olah semnează coloanele sonore a şaptesprezece filme româneşti printre care "Mihai Viteazul", "Meandre", "Atunci i-am condamnat la moarte", "Nemuritorii", "Osânda", "Vlad Ţepeş" şi "Horea".

Prima parte a reprezentației se încheie cu Hora Stacatto, compoziţie pentru vioară, renumită pentru virtuozitate şi dificultate. Hora Stacatto, piesă pentru care Grigoraș Dinicu a devenit celebru, a fost scrisă pentru absolvirea Conservatorului din Bucureşti, în 1906, și interpretată la ceremonie.  Grigoraş Dinicu este şi cel care a popularizat Ciocârlia, piesă compusă de bunicul său, Angheluş Dinicu.

Piesa care i-a adus nemurirea este o lucrare de virtuozitate, cunoscută mai ales după aranjamentul realizat de Jascha Heifetz în 1932, fiind mai apoi aranjată şi pentru trompetă, pian şi pentru vioară şi orchestră. Tehnica staccato presupune execuţia cât mai multor sunete pe o singură mişcare de arcuş, de aici şi nivelul ridicat de dificultate şi interpretarea spiccato pe care unii violonişti o preferă pentru această lucrare.

După o scurtă pauză publicul va putea asculta concertul  principal al serii: „Hi-Ten-Yu - A Concerto for Japanese drum and Orchestra şi un Solo de Taiko în interpretarea invitatului special Eitetsu Hayashi. „Titlul compoziției, format din trei semne chinezești, Hi-Ten-Yu (Zbor – Răi – Joacă), semnifică, metaforic, zborul către rai pentru joacă între stele. Urmând structura titlului lucrarea este divizată în trei părți și se dezvoltă dintr-un calm general către un dinamism viguros”, spune compozitorul, Isao Matshushita.

Instrumentul dominant al concertului, toba japoneza Wa-daiko, cântărește aproximativ 600 de kg și a fost adusă din Japonia  cu un transport special. “Un instrument obșinuit în ceremoniile festivalurilor din Japonia, Wa-daiko imită adeseori comuniunea raiului cu pământul. Puternicul sunet al acestei tobe ajunge până în Rai, se transformă într-o vibrație acustică și răsună asemenea unui tunet venit din abisul pământului. În timp ce energia pătrunzatoare a tobei reprezintă o lume, cealaltă îi solicită orchestrei un răspuns logic. Am încercat sa unific aceste lumi în toate mișcările concertului”, mărturisește compozitorul lucrării, Isao Matshushita.

Eitetsu Hayashi, solistul concertului Hi-Ten-Yu, este o legendă vie cu statut de vedetă în Japonia fiind considerat artistul care a revoluționat modul în care Taiko este interpretat. Parte a ceremoniilor budiste și shintoiste, Taiko a devenit un stil specific de percuție, renumit pentru reprezentațiile înălțătoare. Eitestu este un deschizător de drumuri atât pentru măiestria sa în Odaiko cât şi datorită colaborărilor cu orchestre şi coloanelor sonore compuse pentru filme.

Concertele vor avea loc la București, pe 20 octombrie, ora 19, la Sala Palatului și Sibiu, în 23 octombrie, ora 19, la Sala Thalia.

Un eveniment organizat de ARTmania Events cu sprijinul Ambasadei Japoniei din România, “Tokyo Metropolitan Government”, “Japan Foundation”, Consiliului Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu, Consiliului Județean Sibiu și în parteneriat cu Festivalul Internațional de Teatru Sibiu.

Parteneri: Lanțul Hotelier Continental Hotels prin Grand Hotel Continental București și Continental Forum Sibiu, Blackhawk Security, Printcenter.ro.

Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural și Radio România Muzical, România Liberă, Jurnalul Național, Tribuna, 24-FUN, Observatorul Cultural, Turnul Sfatului, News Outdoor Romania, GQ, Glamour, Autoexpert, Zoom TV, Elevate, neogen.ro, muzicabuna.ro, iconcert.ro, radiolynx.ro, port.ro, artactmagazine.ro.

Prețul biletelor variază între 50 și 180 de lei. Biletele sunt disponibile în rețeaua magazinelor Diverta, Germanos, Cărturești, Humanitas, Domo, Orange, Vodafone și online, pe www.eventim.ro și www.myticket.ro