Medalion Cristian Munteanu

În săptămâna 22-28 august 2011, seria de "Mari spectacole" ale Teatrului Național Radiofonic, difuzate la Radio România Cultural (ora 1.30) este dedicată regizorului Cristian Munteanu, care ar fi împlinit, în 25 august, 75 de ani.

Născut în 25 august 1936, la Bucureşti, Cristian Munteanu (m. 31 ianuarie 2008, Bucureşti) a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1959. Regizor mai întâi la Teatrul din Piatra Neamţ, a fost angajat în 1962 la Radiodifuziunea Română, ca regizor artistic. După decembrie 1989, a devenit primul redactor-şef al Redacţiei Teatru, care fusese până atunci secţie a Redacţiei Emisiunilor Culturale. Practic, Cristian Munteanu a pus bazele activităţii distincte a acestei redacţii în forma în care se desfăşoară ea astăzi.

Cele patru decenii şi jumătate dedicate de regizorul Cristian Munteanu teatrului radiofonic înseamnă peste o mie de spectacole cu piese din toate epocile de creaţie, de la antici la contemporani, ilustrând toate speciile de teatru, de la cele consacrate la formule moderne, cum sunt documentarul teatral sau emisiunile scenarizate.

Artist desăvârşit, unul dintre numele cele mai mari ale teatrului radiofonic, Cristian Munteanu avea darul de a inspira acea seninătate absolut necesară actului creator. Seninătate care înseamnă, în artă, echilibru, bun gust, adecvare a mijloacelor faţă de scopul propus, maturitate. Seninătate care se poate traduce, în cazul artei interpretative, şi printr-o detaşare de bun augur faţă de aspecte fără relevanţă în plan stilistic. Cele mai multe dintre spectacolele sale sunt astăzi înregistrări de referinţă, aflate în Fonoteca de Aur. Amintesc câteva: "Broaştele" de Aristofan, "Orestia" de Eschil, "Odiseea" de Homer, "Electra" de Sofocle, "Cel ce se pedepseşte singur" de Terenţiu, "Henric al IV-lea", "Othello", "Troilus şi Cresida" şi "Cymbeline" de Shakespeare, "Tragica istorie a doctorului Faust" şi "Eduard al II-lea" de Marlowe, "Arden din Feversham", "Viaţa e vis" de Calderón de la Barca, "Faust", "Torquato Tasso", "Iphigenia în Taurida" şi "Clavigo" de Goethe, "Maria Stuart" şi "Intrigă şi iubire" de Schiller, "Ruy Blas" şi "Marion Delorme" de Victor Hugo, "Roşu şi negru" de Stendhal, "Pasărea albastră" de Maurice Maeterlinck, "Brand" şi "Rosmersholm" de Ibsen, "Duhul pădurii" de Cehov, "Lungul drum al zilei către noapte", "Anna Christie", "Din jale se întrupează Electra", "Dramele mării" de Eugene O'Neill, "Ciocârlia" de Jean Anouilh, "Cumpăna amiezii" de Paul Claudel, "Procesul" şi "Castelul" de Kafka, "Serenadă târzie" de Alexei Arbuzov, "Deşertul tătarilor" de Dino Buzzati, "Labirintul" de Fernando Arrabal, "Istoria ieroglifică" de Dimitrie Cantemir, "Răscoala" de Liviu Rebreanu, "Avram Iancu", "Zamolxe" şi "Arca lui Noe" de Lucian Blaga.

În toate, amprenta stilistică a regizorului este inconfundabilă. Ea se traduce printr-un simţ aparte al construcţiei teatral-radiofonice, aspect esenţial în această formă de artă, care, adresându-se unui singur simţ, auzul, recompune un univers întreg. Există fără îndoială reguli nescrise ale acestei specii, teatrul radiofonic, pe care Cristian Munteanu îl considera forma cea mai rafinată de teatru. Dar nici una dintre ele nu poate suplini disciplina interioară a artistului, care presupune, pe lângă o cultură teatrală vastă, asimilată organic, fermitatea opţiunii stilistice şi, astfel, capacitatea de reinterpretare optimă a unui text. Regizorul, mărturisea Cristian Munteanu, trebuie să facă o orchestraţie. O orchestraţie, îmi permit să adaug în context, care începe chiar de la forma potenţial radiofonică a textului dramatic. Pe bună dreptate, Cristian Munteanu susţinea că oricâtă invenţie şi fantezie s-ar suprapune peste un text care nu a fost adaptat corespunzător tehnicii teatrului radiofonic, rezultatul va fi sortit eşecului. Că uneori trebuie, cu regret, să elimini fragmente sau să modifici chiar elemente structurale ale piesei, e de la sine înţeles. Fără această "suferinţă", devine imposibil să faci pasul spre transformarea plauzibilă a unui text pentru radio. Este o lecţie pe care am detaliat-o adesea în compania lui Cristian Munteanu, ale cărei secrete le-am asimilat de la un artist puţin dispus, temperamental, să dea lecţii.

Luni 22 august veți asculta "Orestia" de Eschil, înregistrare de tinerețe a regizorului (1966), cu Olga Tudorache, Vasile Gheorghiu, Ileana Predescu, Gilda Marinescu, Mircea Albulescu, Leopoldina Bălănuţă, Dan Nasta, George Oancea, Nicolae Luchian-Botez, Lucia Mureşan, Emil Liptac în distribuție.

Marţi 23 august, am programat "Othello" de William Shakespeare, cu Mircea Albulescu (Othello), Ştefan Iordache (Mefisto), Dana Dogaru (Desdemona), alături de George Constantin, Florian Pittiş, Dan Condurache, Dan Nasta, Monica Ghiuţă, Irina Mazanitis, Gheorghe Cozorici, Ion Pavlescu, Sorin Gheorghiu, Constantin Dinulescu, Alfred Demetriu (înregistrare din 1983). Vor urma, miercuri și joi, două dramatizări după Kafka, "Procesul" și "Castelul". În prima, din 1992, în distribuție apar Adrian Pintea, George Constantin, Dana Dogaru, Gheorghe Cozorici, Diana Gheorghian, Ion Pavlescu, Florian Pittiş, Valentin Teodosiu, Petre Lupu, Constantin Dinulescu, Mitică Popescu, Dorina Lazăr, Mircea Constantinescu. În "Castelul" (1983), Virgil Ogăşanu, Gina Patrichi, Ion Marinescu, Marga Anghelescu, Mircea Albulescu, Octavian Cotescu, Olga Tudorache, Ion Caramitru, Florian Pittiş, Adrian Georgescu, Costel Constantin, Corado Negreanu, Jean Reder, Ileana Stana Ionescu, Sandu Sticlaru, Gheorghe Buznea, Gheorghe Cozorici.

Vineri 26 august, vă propunem un spectacol mai recent, "Moartea lui Ivan Ilici", dramatizare de Puşa Roth dupa nuvela lui L. N. Tolstoi (2006). În distribuţie: Mihai Constantin, Ruxandra Sireteanu, Eusebiu Ştefănescu, Petre Moraru, Ştefan Velniciuc, Gavril Pătru, Delia Nartea, Claudiu Istodor, Valentin Uritescu, Ion Siminie, Constantin Dinulescu, Petre Nicolae, Ion Arcudeanu, Aurelian Georgescu, Gheorghe Pufulete. Cu participarea preotului Cristian Deheleanu de la Biserica Sf. Gheorghe cel Vechi din Bucureşti.

Pentru ziua de sâmbătă 27 august, am ales "Comedia măgarilor" de Plaut (2005), cu Alexandru Arşinel, Petre Lupu, George Ivaşcu, Dorina Lazăr, Delia Nartea, Mircea Constantinescu, Alexandru Bindea, Mihai Bisericanu, Coca Bloos, Claudiu Istodor, Bogdan Caragea, Marius Rizea.

Medalionul dedicat regizorului Cristian Munteanu se va încheia, duminică 28 august, cu "Ciocârlia" de Jean Anouilh. În distribuţie: Mirela Gorea, Gheorghe Cozorici, George Constantin, Mircea Anghelescu, Mihai Dinvale, Florian Pittiş, Adina Popescu, Ileana Predescu, Valeria Ogăşanu, Corado Negreanu, Mihai Stan, Gelu Niţu, Valentin Uritescu, Tatiana Iekel, Ştefan Hagimă, Cicerone Ionescu, Boris Petrof (înregistrare din 1988).