(Radio România Actualităţi, 13 mai 2015, ora 17:08) - Reporterii RRA vă propun, în emisiunea "Obiectiv România" destinaţii inedite pentru a petrece vacanţa în ţară, locuri cu poveşti interesante şi mai puţin ştiute. Miercurea este ziua city-break-urilor, a escapadelor urbane de week-end, aşa că vă aducem astăzi în atenţie un altfel de Cluj, care nu este doar Capitala Europeană a Tineretului, ci și… Orașul - Comoară, cum era numit odinioară.

Clujul, de la Orașul – Comoară la Capitala Europeană a Tineretului

Clujul nu este doar Capitala Europeană a Tineretului, ci și Orașul-Comoară. Orașul a devenit una dintre principalele atracții turistice din această regiune a Europei, atât datorită arhitecturii sale, cât și datorită festivalurilor pe care le găzduiește, pecum Festivalul Internațional de Film Transilvania, Jazz in the Park sau Photo Romania Festival.

Capitala Europeană a Tineretului din 2015 este unul dintre cele mai frumoase orașe din România. Odinioară, Clujul era supranumit Orașul-Comoară, așa cum Praga era supranumită Orașul de Aur. Acum, autoritățile au început reabilitarea centrului orașului, cu bani europeni, pentru a reda Clujului strălucirea care i-a adus acest frumos supranume, spune istoricul Ovidiu Pecican, profesor al Universității Babeș-Bolyai. ”Datorăm redescoperirea acestei sintagme colegului nostru, Lukacs Jozsef. Clujul a fost într-adevăr numit într-o perioadă orașul-comoară, însă acest lucru era mai puțin cunoscut în istoriografia românească”, a spus Ovidiu Pecican.

Un atu al orașului este reprezentat de ansamblurile gotice și baroce, spune expertul în patrimoniu Leonard Horvath. ”Clujul are multe de oferit turiștilor, de la biserica romano-catolică Sfântul Mihail la clădirile de patrimoniu din centrul orașului sau Bastionul Croitorilor care a fost reamenajat acum câțiva ani sub forma unui centru de cultură urbană”, a spus Leonard Horvath.

Cu peste 300.000 de locuitori și cu aproximativ 500.000 de locuitori în aria metropolitană, Clujul este un oraș al superlativelor. În oraș se află cea mai veche universitate din România, Universitatea Babeș-Bolyai, întemeiată în anul 1581, care este, totodată, și cea mai mare universitate din România. În acest oraș se află și cea mai mare universitate maghiară din afara granițelor Ungariei, Universitatea Sapientia, dar și facultatea cu cel mai mare număr de studenți străini, Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, cu 2.500 de tineri care învață la liniile de studiu engleză și franceză. Cea mai bună Facultate de Medicină Veterinară din România din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară se află, de asemenea, în Cluj. Studenții și profesorii Universității Tehnice se află an de an printre medaliații saloanelor internaționale de inventică, iar absolvenții Universității de Artă și Design au câștigat multe competiții împotriva reprezentanților unor case internaționale de modă. Pictori precum Adrian Ghenie se numără printre cei mai apreciați tineri artiști la nivel mondial, iar absolvenți ai Academiei de Muzică Gheorghe Dima, precum Simona Noja, directoarea Școlii de Balet a Operei de Stat din Viena, și-au câștigat un renume internațional.

De fapt, cei 100.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi reprezintă motivul principal pentru care multe companii multinaționale au luat decizia de a investi la Cluj. Titlul de Capitală Europeană a Tineretului pe care orașul îl poartă în anul 2015 îi sporește atractivitatea și îl transformă într-un candidat perfect în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Universitățile clujene oferă studii complete, inclusiv la nivel post-doctoral, în limbile română, maghiară, germană, engleză și franceză. Facultatea de Litere pregătește vorbitori ai unor limbi ”exotice” precum norvegiana sau coreeana. Potrivit ultimelor clasificări internaționale, aceeași facultate se află între primele 200 din lume în domeniul Limbi Moderne.

Clujul a devenit pol național de creștere în industria IT, iar cei 20.000 de specialiști în informatică și de studenți la Matematică-Informatică și Automatizări-Calculatoare reprezintă o elită bine pregătită și, totodată, motivul pentru care prestigioasa revistă Paris Match a supranumit Clujul drept Silicon Valley al Transilvaniei. Clasamentele internaționale includ Facultatea de Matematică-Informatică între primele 500 din lume. Tradiția științifică este una îndelungată la Cluj.

În perioada interbelică, aici a fost creat de către prințul Emil Racoviță primul Institut de Speologie din lume și tot aici a fost creată știința numită biospeologie. Tot în perioada interbelică, savantul Hermann Oberth, cel care are merite incontestabile în domeniul cuceririi spațiului cosmic, a devenit doctor al Universității Regele Ferdinand I. Acum, unele dintre cele mai interesante proiecte științifice din lume au loc la Cluj. Așa ar fi proiectul sângelui artificial, descoperit de savantul clujean Radu Silaghi-Dumitrescu, ori proiecte din domeniul IT de care beneficiază NASA sau ESA.

Însă dezvoltarea Clujului nu este bazată exclusiv pe IT. În domeniul producției industriale, cele trei parcuri industriale create de compania Tetarom, deținută de Consiliul Județean Cluj, au reușit să atragă investitori de calibru.

De asemenea, cu peste 1,2 milioane de pasageri anual, Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” din Cluj-Napoca este cel mai important din România după cele din București. În oraș se află cea mai mare Sală Polivalentă din România, iar cele două stadioane, ClujArena și ”Dr. Constantin Rădulescu”, au cinci, respectiv patru stele UEFA.

Toate aceste lucruri arată că, după cinci decenii de dictatură, Clujul pare să își fi regăsit drumul spre prosperitatea care i-a adus odinioară titlul de Orașul-Comoară. Orașul își onorează astfel istoria bimilenară. Prima atestare a orașului datează din anul 107, iar din anul 124 a devenit municipium, apoi colonia romane. În Evul Mediu, în vremea Regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei, a devenit oraș liber regesc. Din partea împăratului romano-german Sigismund de Luxemburg, Clujul a primit permisiunea să își ridice ziduri de cetate, care au ferit orașul de multe invazii. A fost capitala Transilvaniei, al doilea oraș din Regatul Ungariei și acum este al doilea oraș din România.

Foto: Dragoș Ciorobâtcă